Pe 5 ianuarie, creștinii ortodocși sărbătoresc Ajunul Bobotezei, o zi cu o semnificație spirituală profundă care marchează pregătirea pentru Botezul Domnului în Iordan. Este o zi dedicată postului, rugăciunii și purificării, fiind considerată una dintre cele mai importante sărbători premergătoare Bobotezei.
Tradiții în Ajunul Bobotezei
Postul negru: Credincioșii postesc pentru a putea primi și consuma Agheasma Mare, apa sfințită care are rol purificator și este păstrată pentru protecție și binecuvântare. Dacă ajunul cade sâmbăta sau duminica, postul este adaptat.
Slujba Aghiasmei Mari: În biserici, se săvârșește sfințirea apei, iar preoții pornesc cu „Iordanul” pentru a binecuvânta casele și gospodăriile credincioșilor.
Obiceiul busuiocului: Fetele nemăritate își pun sub pernă busuioc sfințit pentru a-și visa ursitul. De asemenea, un fir de busuioc legat cu o ață roșie la degetul inelar poate dezvălui în vis chipul viitorului soț.
Superstiții
Se spune că cerurile se deschid în noaptea de Ajun, iar cei care văd acest fenomen pot cere împlinirea unei dorințe.
Dacă preotului îi scârțâie zăpada sub picioare când sfințește casele, anul va fi unul rodnic și bogat.
În această zi, strănutul este considerat un semn de noroc pentru tot anul.
Fetele care alunecă pe gheață în această zi se vor căsători curând.
Ajunul Bobotezei este și un moment de introspecție și pregătire sufletească pentru întâlnirea simbolică dintre om și Dumnezeu. Practicile religioase și tradițiile asociate acestei zile reflectă credința că purificarea spirituală și respectarea rânduielilor aduc sănătate, prosperitate și protecție divină pentru anul ce urmează
